Peste 1300 de primării din toată țara au anunțat că intră în grevă de avertisment marți, 10 februarie 2026, în intervalul 10:00–12:00. Angajații din administrația locală își exprimă astfel nemulțumirea față de pachetul de măsuri anunțat de Guvernul condus de Ilie Bolojan.
Contextul protestului
Decizia declanșării protestului a venit pe fondul tensiunilor dintre edili și Executiv, după modificări bugetare și fiscale care, potrivit unor primari, au fost adoptate „pe repede înainte”. În mai multe intervenții publice, reprezentanți ai autorităților locale au reclamat că majorările de taxe locale ar fi prea abrupte și ar împovăra contribuabilii, complicând în același timp planificarea bugetelor locale pentru 2026.
În timpul unei întâlniri cu edili, explicațiile premierului au stârnit reacții puternice: o parte a participanților l-au huiduit, cerând răspunsuri punctuale și termene clare pentru corectarea măsurilor. La finalul discursului, mai mulți primari i-au adresat întrebări insistente șefului Guvernului, invocând impactul imediat asupra comunităților pe care le conduc.
Ce a spus premierul și reacția din sală
Ilie Bolojan a argumentat că spațiul bugetar este limitat și că ajustările sunt necesare pentru a ține sub control deficitul. Premierul a invocat, între altele, comparații cu media europeană a salariilor din administrația publică și a subliniat costurile împrumuturilor pentru stat. Totodată, a admis caracterul nepopular al măsurilor și efectele lor de contracție economică pe termen scurt.
„Suntem ușor mai reduși față de media de salarizare din UE, dar nu mult.(…) Nivelul salarizării din administrația publică din România e mai mic decât media UE. Ca salariu mediu.(…) Realitatea este că avem niște cifre bugetare care nu ne mai permit alte lucruri și dacă nu recunoaștem, eu înțeleg trebuie făcute asta și asta, dar trebuie văzut din ce bani. România nu mai are bani. Îi împrumutăm. Și atunci trebuie să vedem cât ne costă să ne împrumutăm.(…) Măsurile de ajustare bugetară nu sunt populare. Au efecte pe care nu le putem evita în nicio țară, au un efect de contracție economică.(…) Era bine să adoptăm măsurile mai din timp, să facem niște simulări, să vedem cum se întâmplă lucrurile, dar au fost contestate, s-au dat amânări. Dacă le-am fi adoptat cu 1,2,3 luni mai repede, am fi avut timp să le rafinăm”
Afirmațiile privind necesitatea împrumuturilor și presiunile pe buget au amplificat rumoarea în sală. Unii primari au invocat că ritmul schimbărilor și dimensiunea creșterii taxelor locale pun presiune atât pe instituții, cât și pe cetățeni, în timp ce alții au cerut simulări de impact și predictibilitate înainte de alte ajustări.
Dincolo de schimbul de replici, rămâne deschisă chestiunea echilibrului dintre nevoia de consolidare fiscală și capacitatea administrațiilor locale de a-și finanța serviciile. Edilii au subliniat că prognozele pentru venituri și cheltuieli la nivel local trebuie recalibrate raportat la noile reguli, iar Guvernul a susținut că orice calendar de corecții depinde de constrângerile bugetare existente.
Marți, 10 februarie 2026, între orele 10:00 și 12:00, funcționarii din peste 1300 de primării au marcat greva de avertisment, semnalând că discuțiile privind salariile, taxele locale și ritmul reformelor rămân prioritare pentru administrația locală.
Dacă ți-a plăcut, distribuie postarea:
CONTENT END 1
