România a făcut un pas hotărât în combaterea violenței domestice, trecând de la mesajul civic „Să nu ucizi” la un cadru legal mai dur. Parlamentul a aprobat un act normativ care introduce, pentru prima dată, definiția femicidului în legislația națională și stabilește sancțiuni penale considerabil mai severe pentru astfel de crime comise de parteneri sau foști parteneri.
Textul a fost adoptat cu 284 de voturi „pentru”, un singur vot „împotrivă” și două abțineri. Noua lege prevede pedepse între 15 și 25 de ani de închisoare sau chiar detenție pe viață, în funcție de gravitatea faptelor. Pentru numeroase femei din România, măsura era mult așteptată, fiind văzută ca o întărire necesară a protecției în fața unui fenomen cu consecințe devastatoare.
Ce prevede noua lege
Actul normativ definește femicidul și îl încadrează explicit ca omor comis asupra unei femei de către partenerul sau fostul partener de viață. Prin includerea acestei noțiuni, legislația devine mai clară cu privire la circumstanțele în care astfel de crime sunt evaluate și sancționate. Legea stabilește pedepse cuprinse între 15–25 de ani ori închisoare pe viață, consolidând mesajul că asemenea fapte sunt tratate cu cea mai mare severitate.
Prin definirea precisă a contextului infracțiunii — relația de cuplu, actuală sau anterioară — noul cadru legal reduce ambiguitățile și oferă procurorilor și judecătorilor instrumente mai ferme. În plan simbolic, formularea distinctă a femicidului semnalează că violența extremă împotriva femeilor nu este doar parte a statisticilor privind omorurile, ci un fenomen social care reclamă atenție și răspuns penal pe măsură.
Cum s-a votat și cine a fost „împotrivă”
Votul din Parlament a fost covârșitor favorabil: 284 de aleși au susținut proiectul, în timp ce un singur parlamentar s-a opus și alți doi s-au abținut. Singurul vot contra a venit din partea deputatei Raisa Enachi. Faptul că opoziția punctuală a venit de la o femeie a alimentat discuții publice, însă susținerea masivă din plen arată consensul politic pentru întărirea răspunsului penal în cazurile de femicid.
Mesajul public asociat campaniei „Să nu ucizi” a rămas un reper în dezbatere, aducând în prim-plan experiența victimelor și a familiilor lor. Inițiativele civice au push-at agenda și au menținut subiectul pe radarul decidenților, până la concretizarea lui într-o lege votată pe larg. Pentru multe organizații și persoane afectate direct de violența domestică, adoptarea normei transmite că statul tratează cu seriozitate aceste cazuri și că își propune să descurajeze repetarea lor prin sancțiuni mai dure.
Adoptarea a avut loc la 26 martie 2026, iar discuțiile din spațiul public continuă să urmărească felul în care noile prevederi vor funcționa în practică, de la investigarea promptă până la înfăptuirea actului de justiție. Denumirea campaniei — „Să nu ucizi” — rămâne prezentă în discursul social ca o formulă scurtă, ușor de reținut, care sintetizează scopul declarat al legii.
Dacă ți-a plăcut, distribuie postarea:
CONTENT END 1
