Autoritățile pregătesc schimbări majore pentru deponenții din România, vizând modul în care sunt impozitate sumele păstrate în conturile bancare. Un proiect de lege prezentat de Ministerul Finanțelor introduce o taxare diferențiată, cu efecte în special pentru cei cu economii consistente.
Ce presupune noua taxă și care este pragul
Potrivit inițiativei, persoanele care au în bănci economii mai mari de 100.000 de euro vor datora, începând cu 1 ianuarie 2026, un impozit de 16% aplicat sumelor economisite ce depășesc plafonul stabilit. Pentru ceilalți deponenți, adică pentru conturile sub acest prag, se menține, cel mai probabil, cota actuală de 10%.
Măsura face parte dintr-un pachet mai amplu de modificări fiscal-bugetare, construit cu scopul de a aduce venituri suplimentare la buget și de a crea un cadru diferențiat între micii economisitori și cei cu depozite mari. În practică, pentru un deponent cu sume ce trec de prag, taxarea se va raporta la valoarea care depășește limita stabilită, nu la întregul sold al contului sub plafon.
În paralel, proiectul include și creșterea impozitului pe dividende, o direcție ce completează intenția de aliniere a veniturilor din capital la o cotă superioară de impunere.
„Se propune majorarea cotei de impozit de la 10% la 16% pentru dividendele distribuite între persoane juridice române, din considerente fiscal-bugetare.”
Ce se schimbă la dividende și ce impact are pentru deponenți
Traiectoria impozitului pe dividende a fost una ascendentă în ultimii ani: de la 5% la 8% în 2023, apoi la 10% în 2025, urmând să ajungă la 16% din 2026. Această schimbare se înscrie în aceeași logică de creștere a impozitării veniturilor din capital, în timp ce pentru depozite, accentul cade pe diferențierea în funcție de mărimea economiilor.
Pentru deponenții cu sume considerabile, noua cotă poate influența modul în care își structurează economiile: diversificarea între conturi, termene diferite pentru depozite sau reconsiderarea plasamentelor pot deveni teme de interes. Micii economisitori rămân, în linii mari, la nivelul actual de taxare, ceea ce limitează impactul direct asupra veniturilor lor din dobânzi.
Autoritățile reamintesc, totodată, cadrul de conformare fiscală și consecințele neplății obligațiilor. În situația restanțelor, ANAF poate institui popriri pe conturi și pe venituri precum salariile sau pensiile, cu respectarea unei perioade de grație înainte de declanșarea executării silite.
Specialiștii recomandă un dialog rapid cu banca sau cu creditorul atunci când apar dificultăți, pentru a evita escaladarea către măsuri drastice. După 90 de zile consecutive de neplată, un credit poate deveni scadent anticipat, ceea ce impune achitarea integrală a datoriei și expune debitorul la riscuri suplimentare.
„Consumatorii trebuie să fie proactivi și să comunice cu instituția de credit înainte de a trece cele 90 de zile critice. O discuție poate preveni blocarea conturilor și executarea silită”, a explicat Norel Moise, redactor-șef la Piața Financiară.
Ce pot face deponenții acum? O evaluare a portofoliului de economii, verificarea contractelor de depozit și simulări privind impactul noilor cote (aplicate sumelor ce depășesc plafonul de 100.000 de euro) pot oferi o imagine realistă asupra costurilor viitoare. De asemenea, o discuție cu un consilier financiar poate ajuta la identificarea opțiunilor potrivite profilului fiecărui deponent.
Proiectul legislativ are ca termen de aplicare începând cu 1 ianuarie 2026. Până atunci, rămâne importantă urmărirea etapelor de avizare și eventualele ajustări de text, astfel încât contribuabilii să-și poată planifica din timp modul de economisire și bugetare în raport cu noile reguli anunțate.
Dacă ți-a plăcut, distribuie postarea:
CONTENT END 1
