Relațiile diplomatice dintre România și Federația Rusă au intrat, joi, 25 iunie 2026, într-o nouă fază de tensiune, după anunțul autorităților ruse privind închiderea definitivă a Consulatului General al României la Sankt Petersburg și declararea gerantului interimar al oficiului, Laurențiu Constantiniu, drept persona non grata.
Pași reciproci și termen limită
Potrivit comunicării de la Moscova, oficialul român a primit un termen clar: 72 de ore pentru a părăsi teritoriul Federației Ruse. Decizia vine ca răspuns la măsurile adoptate anterior de București, notează sursele oficiale, și include retragerea consimțământului pentru funcționarea postului consular din Sankt Petersburg. Practic, pe lângă evacuarea persoanei desemnate, România nu va mai putea menține sau înființa o nouă reprezentanță consulară în regiunea respectivă.
Autoritățile ruse au mai anunțat că activitatea consulatului român se va sista complet în termen de 30 de zile, ultima zi operativă stabilită fiind 24 iulie 2026. În paralel, ambasadorul României la Moscova, Cristian Istrate, a fost convocat de urgență la Ministerul rus de Externe pentru a fi informat despre aceste măsuri.
Contextul: incidentul din Galați și măsurile Bucureștiului
Originea acestei escaladări diplomatice este un incident de securitate produs la sfârșitul lunii mai, când o dronă de atac de proveniență rusească, echipată cu încărcătură explozivă, s-a prăbușit pe acoperișul unui bloc din municipiul Galați. Explozia care a urmat a provocat un incendiu la etajul zece și a dus la rănirea a doi cetățeni. Această violare a spațiului aerian și afectare a civiliilor a determinat convocarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) și luarea unor măsuri diplomatice ferme de către București la data de 29 mai 2026.
Ca reacție, autoritățile române au declarat consulul general al Federației Ruse la Constanța drept persona non grata și au suspendat activitatea Consulatului Rus din portul de la Marea Neagră. Kremlinul califică aceste acțiuni drept „revocare nejustificată” și a invocat această justificare atunci când a decis închiderea și expulzarea reprezentanței române de la Sankt Petersburg.
Răspunsurile reciproce — expulzări și închideri de misiuni consulare — reduc semnificativ canalele formale de dialog între cele două state. În acest moment, schimburile diplomatice se desfășoară la un nivel extrem de scăzut, pe un fond marcat de tensiuni regionale legate de războiul din Ucraina și de preocupări sporite privind securitatea la granițele României.
Ministerul Afacerilor Externe de la București a confirmat primirea notificării transmise la Moscova și a declarat că reacția rusă era, în linii mari, previzibilă, în condițiile deciziilor luate anterior. În paralel, autoritățile române gestionează aspectele consulare legate de cetățenii afectați și monitorizează îndeaproape evoluțiile întâlnite în relațiile bilaterale.
Următoarele 72 de ore
Termenul de 72 de ore pentru părăsirea Rusiei de către gerantul interimar al consulatului român marchează începutul unei perioade în care vor fi observate reacțiile diplomatice ulterioare, posibil noi măsuri reciproce sau demersuri de mediere prin canale terțe. Situația rămâne fluidă, iar autoritățile române vor fi monitorizate pentru a vedea cum vor răspunde la această rundă de represalii.
Pe fondul acestor schimburi, comunitățile locale, cetățenii afectați și mediul diplomatic vor urmări cu atenție evoluția pașilor concreți: evacuările, sistarea serviciilor consulare și eventualele declarații oficiale suplimentare care ar putea clarifica calendarul și consecințele practice ale acestei decizii.
YARPP List
Postari similare:
- Rusia anunță lovituri și mai dure după atacul din Moscova
- Rusia amenință după decizia României. Ce măsuri pregătește să ia
- Rusia închide consulatul României. Decizia care tensionează totul
- Trei morți în Rusia după atacurile cu drone. Ce au lovit ucrainenii
CONTENT END 1
