71,9% dintre români declară că ar vota „da” la un eventual referendum pentru unirea cu Republica Moldova, în timp ce 21,4% ar spune „nu”. Rezultatele provin din Barometrul Informat.ro realizat de INSCOP Research și conturează o susținere publică consistentă pentru reunificare. Cercetarea a fost publicată la 13:52, pe 7 mai 2026.
Datele indică, totodată, o percepție favorabilă a ideii unirii în societate, deși nu neapărat o așteptare de materializare rapidă. Tema reunește motivații identitare și argumente legate de securitate și apartenență europeană, după cum sugerează autorii studiului.
Cum arată cifrele sondajului
Pe lângă opțiunile „da” și „nu”, 2,1% dintre respondenți s-au declarat nehotărâți, 3,2% nu ar merge la vot, iar 1,4% nu au răspuns. Eșantionul a inclus 1.100 de persoane adulte din România, interogate telefonic (metoda CATI) în perioada 14–21 aprilie, cu o eroare maximă de ±3% la un nivel de încredere de 95%.
Analiza socio-demografică arată că susținerea pentru unire este mai pronunțată în rândul bărbaților și al votanților USR. De cealaltă parte, scepticismul e mai frecvent la votanții AUR, la femei, în segmentul de vârstă 45–59 de ani și printre angajații din sectorul public.
Percepții și orizont de timp
Întrebați când cred că s-ar putea realiza unirea, 8,4% indică un orizont de până la 3 ani, 13,3% văd termenul în următorii 5 ani, iar 29,3% estimează un interval de 10 ani sau mai mult. Un procent de 34,7% consideră că unirea nu se va produce niciodată, în timp ce 13,7% nu știu sau nu se pronunță.
La nivel de identitate, 67,6% dintre respondenți consideră unirea României cu Republica Moldova o „datorie istorică”, în timp ce 26,4% au o opinie contrară. De asemenea, 70,6% cred că locuitorii din Republica Moldova sunt români „de-o limbă și de-un neam”, despărțiți de România de istoria recentă, iar 25,5% îi privesc ca pe un popor distinct, cu limbă și destin proprii. Aderă peste medie la prima viziune respondenții din urbanul mare, cu studii superioare, bărbații și simpatizanții PNL și USR. Opinia că moldovenii formează un popor separat e mai frecventă între votanții AUR, femei, persoane cu educație primară și din mediul rural.
Remus Ștefureac notează că tema unirii „pare să fi depășit zona nostalgiei istorice”. El adaugă că pentru public, unirea e „un orizont de aspirație națională”.
Barometrul Informat.ro este realizat periodic de INSCOP Research, în parteneriat cu Strategic Thinking Group. În acest val, interviurile au fost colectate între 14 și 21 aprilie, iar rezultatele au fost făcute publice pe 7 mai 2026. Structura eșantionului este reprezentativă pentru populația adultă neinstituționalizată a României.
Distribuțiile pe categorii socio-demografice – gen, vârstă, educație, rezidență – oferă indicii despre profilul susținătorilor și al scepticilor, utile pentru înțelegerea dinamicilor electorale și a modului în care temele identitare se combină cu argumentele de securitate și stabilitate regională.
Dacă ți-a plăcut, distribuie postarea:
CONTENT END 1
