Vot decisiv pentru Guvernul Bolojan: moțiunea de cenzură a fost supusă plenului reunit, iar numărătoarea finală a indicat 281 pentru și 4 împotrivă.
Rezultatul deschide imediat etapa consultărilor politice pentru configurarea unui nou executiv.
Votul din Parlament și efectele imediateȘedința a avut un ritm alert, cu apel nominal în ordine alfabetică și procedură secretă, cu bile. În sală s-au aflat parlamentarii PNL, USR și UDMR, însă mulți au anunțat formula „prezent, nu votez”. Miniștrii care sunt și parlamentari au urmat același tipar procedural.
Reprezentanții formațiunilor au urmărit prezența pe liste, bifând fiecare nume care trecea la pupitru. Odată închis votul, urnele au fost desigilate, iar scorul covârșitor a confirmat că moțiunea a trecut.
Sorin Grindeanu a reacționat imediat, cerând un gest politic din partea premierului interimar, Ilie Bolojan, și transmitând că discuțiile între partide trebuie să pornească rapid.
„Cred că normal ar fi ca Ilie Bolojan să demisioneze în acest moment, chiar dacă e interimar, pentru că vorbim de un vot covârșitor”.
„Mi-aș dori ca rapid, la Cotroceni, împreună cu celelalte partide, să găsim o soluție și să mergem înainte”.
Liderul social-democraților a precizat că PSD nu ia în calcul susținerea unui guvern minoritar, subliniind că fiecare partid trebuie să își gestioneze propriile decizii politice.
„Eu nu vreau și n-o să ies din ceea ce v-am spus și până acum. Așa cum am făcut apel la ceilalți colegi din Parlament, de la alte partide politice, să încerce să se ocupe de partidele lor, nu o să auziți de la mine să dau lecții celor de la PNL sau sfaturi celor de la USR. E treaba domniilor lor să-și decidă viitorul politic. Eu pot să vorbesc doar în numele PSD-ului și spun următorul lucru: PSD-ul este dispus rapid la găsirea unei soluții, îmi doresc să avem rapid un guvern, toate opțiunile sunt deschise”.
De la tribuna Parlamentului, Ilie Bolojan a apărat bilanțul executivului pe care l-a condus interimar, invocând deficitul bugetar moștenit, măsurile fiscale și reformele asumate în ultimele luni.
„Am ascultat această moțiune care face vobire despre societăți comerciale, despre cum s-a guvernat și despre o metaforă care deranjează. Ea are o fractură logică mai ales din partea celor de la PSD. Dacă e adevărată moțiunea, unde ați fost până acum? Nu ați fost în Guvern? dacă nu e adevărată, mie mi-ar fi rușine să semnez așa ceva. Acum 10 luni am venit într-o situație dificilă să fac ce trebuie, nu ce e popular, ci ce e necesar. România venea din 2024 cu cel mai mare deficit. Nu eu l-am produs, l-am găsit și nu-l puteam ascunde. Am ajuns aici pentru că Guvernele anterioare au ignorat reformele.”
„Unii dintre cei care semnează moțiunea știu ce au lăsat, că au fost la guvernare. Dar PSD nu a vrut să-și asume funcția de premier, au calculat că vor avea doar avantajele guvernării. Am ales să fac ce era urgent și necesar pentru țară, cu toate dificultățile, cu toate problemele care au fost în 10 luni am făcut câteva lucruri și trebuie să le mulâumesc tuturor miniștrilor cu care am colaborat, pentru că e un rezultat de echipă. Am redus deficitul la 7,9% din PIB, am recâștigat încrederea piețelor. Am promis ordine în finanțe și asta am făcut. Pentru prima dată șefii de la Vamă și ANAF nu au mai fost numiți politic. Investițiile anul acesta sunt 165 de miliarde. Sigur, o parte importantă sunt fonduri europene, dar sunt 8% din PIB. Am renegociat PNRR, nu a fost o treabă ușoară.”
„Am adoptat reforma pensiilor magistraților. Toți o cereau dar nici un guvern nu s-a legat de acest subiect, iar când coborai la briefing să prezinți subiectul coborai singur, că inițiatorii nu voiau.”
Context: guverne căzute prin moțiune după 1989După Revoluția din 1989, doar șase premieri au fost demiși prin moțiune de cenzură. Seria a început în 2009, cu Guvernul condus de Emil Boc, a continuat în 2012 cu cabinetul Mihai Răzvan Ungureanu, iar în 2017 a urmat cazul Sorin Grindeanu, înlăturat prin votul propriului partid. În 2019, a căzut Guvernul Viorica Dăncilă, apoi, în 2020, Ludovic Orban. Un an mai târziu, în 2021, moțiunea împotriva lui Florin Cîțu a stabilit un record numeric, cu 281 de voturi.
În total, din peste 50 de moțiuni depuse după 1989, doar 6 au trecut și au dus la schimbarea guvernării. În Parlament, partidele au consemnat fiecare etapă a procesului, de la apelul nominal până la numărarea finală a buletinelor, încheiată cu rezultatul 281 pentru și 4 împotrivă.
Soluție rapidă a fost una dintre sintagmele repetate în mesajele transmise din plen și pe holuri, în timp ce pe listele de prezență continua însemnarea parlamentarilor trecuți prin fața urnelor. Procedura s-a derulat fără incidente notabile, sub regulile votului secret cu bile.
Dacă ți-a plăcut, distribuie postarea:
CONTENT END 1
