Președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, a lansat acuzații dure la adresa fostului premier Ilie Bolojan, susținând că Justiția din România a fost supusă, în ultimul an, unei presiuni fără precedent. Aceasta afirmă că opinia publică ar fi fost influențată prin campanii construite în jurul unor teme sensibile, precum pensiile magistraților și dosarele închise ca urmare a prescripției.
Într-un discurs amplu, șefa ÎCCJ a vorbit despre modul în care judecătorii și procurorii ar fi fost prezentați public într-o lumină negativă, prin folosirea unor informații incomplete, interpretate selectiv sau scoase din context. În opinia sa, acest tip de discurs a contribuit la deteriorarea încrederii cetățenilor în sistemul judiciar.
Lia Savonea: „A fost un an cu o presiune fără precedent asupra Justiției”

Lia Savonea a afirmat că dezbaterea publică despre Justiție este firească și necesară într-un stat democratic, însă a atras atenția că una este critica legitimă și alta este manipularea informațiilor.
„Toată lumea este de acord că a fost un an cu o presiune fără precedent asupra justiției. Ați vorbit de critică, ați vorbit de interes pentru justiție manifestat de anumite zone. Sunt absolut normale, chiar ne ajută să ne îmbunătățim activitatea, să facem acele reglaje necesare.
Ceea ce însă este deosebit de toxic este manipularea. Și acest proiect de hotărâre descrie în detaliu, aproape e o radiografie a cum se face manipularea de o manieră profesionistă.
Este toxică manipularea, pentru că ea creează percepții false și control asupra acestora”, a declarat președinta ÎCCJ.
Potrivit acesteia, presiunea exercitată asupra sistemului judiciar nu s-a manifestat doar prin critici directe, ci și prin construirea unor percepții publice negative, repetate constant în spațiul public.
Tema pensiilor magistraților, în centrul acuzațiilor
Una dintre principalele teme invocate de Lia Savonea a fost cea a pensiilor de serviciu ale magistraților. Șefa Înaltei Curți susține că acest subiect a fost folosit pentru a crea imaginea unei categorii privilegiate, fără ca publicului să îi fie explicate complet motivele pentru care magistrații beneficiază de un regim special.
Potrivit acesteia, condițiile de pensionare ale judecătorilor și procurorilor au fost legate de protejarea independenței sistemului judiciar, însă dezbaterea publică s-ar fi concentrat doar pe aspectele care puteau genera nemulțumire socială.
„Sunt generate câteva teme, cum a fost tema pensiilor și că n-ar fi tocmai în regulă legea privind pensiile magistraților.
S-au folosit jumătăți de adevăr, jumătăți de minciună și în felul acesta s-au obținut o manipulare și o stigmatizare a judecătorilor și a procurorilor, a tuturor celor care beneficiam de aceste pensii”, a afirmat Lia Savonea.
Aceasta a susținut că fostul premier Ilie Bolojan ar fi prezentat public ideea că judecătorii ies la pensie la 49-50 de ani, folosind statistici care, ulterior, ar fi fost explicate de Consiliul Superior al Magistraturii într-o altă lumină.
„Ceea ce populația a reținut a fost că suntem o categorie privilegiată”, a mai spus președinta ÎCCJ.
Prescripția dosarelor, un alt subiect sensibil
Un alt punct important al discursului a fost prescripția răspunderii penale. Lia Savonea susține că această temă a fost folosită în mod repetat pentru a induce ideea că sistemul judiciar nu funcționează sau că judecătorii ar fi responsabili pentru închiderea unor cauze penale fără o soluție pe fond.
Șefa Înaltei Curți a atras atenția că activitatea instanțelor nu se rezumă la dosarele penale, acestea reprezentând doar o parte redusă din volumul total de muncă al judecătorilor.
„Apoi, la loc cu această tematică, a mai fost o problemă: aceea a cauzelor penale. Și aceasta a fost o modalitate de manipulare dusă la extrem: focalizarea disproporționată pe materia penală.
Cu toții știm că în instanțe activitatea din materie penală este undeva sub 20%; și mai exact, în jur de 13%. Să nu vorbești despre 3 milioane de dosare și despre activitatea pe care colegii din toată țara au dus-o cu greu și a trebuit să facă față în condiții grele de muncă, fără personal de suport, fără logistică, fără ceea ce în Europa civilizată nici nu se poate discuta, că nu ar fi posibil, a vorbi doar despre această nișă de penal și din penal doar despre prescripție a fost tot o formă de manipulare”, a declarat Lia Savonea.
În opinia sa, concentrarea aproape exclusivă pe dosarele penale și pe prescripție a creat o imagine incompletă asupra întregului sistem judiciar.
Cine ar fi responsabil pentru dosarele prescrise
Lia Savonea a respins ideea că judecătorii ar fi principalii vinovați pentru dosarele care se închid prin prescripție. Aceasta a susținut că responsabilitatea trebuie analizată mai atent și că vina nu poate fi plasată automat asupra instanțelor.
„Cine este responsabil de prescripție? Judecătorii? Nu.
O spune și acest material foarte limpede și o știm cu toții. O știu și politicienii, cei care au folosit politic ca o armă această chestiune împotriva instanțelor. Vina aparține Legislativului și mai vedem că vina aparține și organelor de urmărire penală, care, într-o proporție covârșitoare, au trimis dosarele pe care le-au trimis la limita răspunderii penale”, a afirmat președinta ÎCCJ.
Aceasta a explicat că unele dosare au ajuns în instanță foarte târziu, aproape de momentul împlinirii termenului de prescripție, ceea ce a făcut imposibilă soluționarea lor pe fond înainte de expirarea termenelor legale.
Acuzații privind presiunile asupra independenței Justiției
În partea finală a discursului, Lia Savonea a vorbit despre ceea ce consideră a fi o încercare de slăbire a puterii judecătorești. Ea a susținut că judecătorii au fost criticați inclusiv atunci când au încercat să aplice standarde europene și să respecte valorile statului de drept.
„Atunci stigmatizăm judecătorul din materie penală pentru că el se chinuiește să facă față unor valori europene și standarde europene, să asigure protecția cea mai înaltă cetățenilor români atunci când suntem într-un aparent conflict de valori între cele trei curți: Curtea Constituțională, Curtea de Justiție și Curtea Europeană pentru Drepturile Omului. Pentru asta a trebuit să fie stigmatizați colegi de la instanța supremă, de la curți de apel, de peste tot, unde n-au făcut decât să-și arate devotamentul pentru valorile europene și pentru statul de drept. Acesta este statul de drept”, a spus Lia Savonea.
Președinta ÎCCJ a sugerat că presiunile din ultimul an ar fi avut ca scop diminuarea independenței reale a judecătorilor și controlarea modului în care Justiția este percepută de societate.
„Sigur, eu cred că am putea să revenim și cu o altă dezvoltare, apropo de capturarea justiției, și să discutăm când a fost în mod real capturată justiția în România, pentru că putem vorbi onest și despre această temă: dacă a fost și când a fost ea, nu acum, când a încercat să se elibereze din anumite constrângeri. Și poate tocmai asta deranjează: această independență pe care judecătorii și-au luat-o, să se ghideze după valorile europene, după valorile reale ale statului de drept, se pare că nu a fost tocmai pe placul puterii politice, a Guvernului, a Parlamentului, în România. Scopul acestei manipulări de un an de zile, acestor presiuni a fost slăbirea puterii judecătorești, slăbirea independenței reale a judecătorilor”, a adăugat aceasta.
O nouă dezbatere despre relația dintre Justiție și politică
Declarațiile Liei Savonea vin într-un moment în care relația dintre sistemul judiciar și zona politică rămâne una tensionată. Subiecte precum pensiile magistraților, prescripția dosarelor penale, reformele din Justiție și independența judecătorilor continuă să provoace reacții puternice în spațiul public.
Discursul președintei ÎCCJ readuce în prim-plan o temă sensibilă: cât de departe poate merge critica politică la adresa Justiției și unde începe presiunea asupra independenței sistemului judiciar.
În același timp, intervenția Liei Savonea deschide o nouă etapă a dezbaterii despre modul în care sunt prezentate public problemele din Justiție și despre felul în care acestea influențează încrederea cetățenilor în instituțiile statului.
CONTENT END 1

