Stabilitatea economică a României este pusă sub semnul întrebării de recenta majorare a pensiilor, avertizează Eugen Rădulescu, consilier al guvernatorului Băncii Naționale. Potrivit acestuia, creșterile au fost finanțate din împrumuturi, ceea ce amplifică presiunea pe buget și mărește nota de plată a dobânzilor în 2026. În lipsa unor reforme sustenabile, spațiul fiscal devine tot mai îngust, iar anii următori pot aduce dezechilibre.
Mesajul transmis este limpede: atunci când pensiile cresc „pe datorie”, povara se mută în viitor. Cheltuielile rigide din sistemul public – în frunte cu pensiile – devin tot mai greu de acoperit, mai ales când veniturile bugetare nu țin pasul cu ritmul de majorare. În acest context, Rădulescu atrage atenția asupra costurilor de finanțare care apasă bugetul general consolidat.
„A crescut pensia pe bani împrumutați. Și bani împrumutați au venit deja. Deja avem acest 3% de plătit în anul acesta (3% din PIB reprezintă dobânzile pentru împrumuturile făcute de stat – n.red.). A crescut pensia, dar nu au mai rămas bani pentru 2025. Nu mai rămân bani pentru 2026. Și să vedem ce mai se întâmplă după aceasta”, a spus Eugen Rădulescu.
Riscurile semnalate de BNR
Creșterea pe bază de datorie publică vine la pachet cu o notă de plată mai mare la dobânzi, estimată în mesajul oficial la circa 3% din PIB în 2026. Aceasta reduce resursele disponibile pentru alte priorități – investiții, sănătate, educație – și împinge statul spre noi împrumuturi, într-un cerc vicios greu de oprit. În paralel, stresul bugetar se accentuează pe măsură ce piețele evaluează riscurile și cer randamente mai mari.
Un alt efect invocat este comprimarea spațiului bugetar pentru anul 2025 și anul 2026, când nevoia de finanțare ar putea să crească, iar veniturile suplimentare să întârzie. În astfel de condiții, orice șoc – economic sau geopolitic – poate îngreuna refinanțarea și planificarea cheltuielilor publice curente.
Presiunea demografică și opțiunile de politici
Pe lângă componenta financiară, BNR atrage atenția și asupra dinamicii demografice. Pensionarea „decrețeilor” va mări numărul beneficiarilor, în timp ce baza de contribuabili riscă să se subțieze. Raportul dintre angajați și pensionari se deteriorează, ceea ce face și mai dificilă susținerea unui sistem deja tensionat.
În lipsa unor măsuri ferme, sistemul riscă să acumuleze noi deficite. Printre direcțiile enunțate în spațiul public se numără reducerea cheltuielilor și o posibilă redimensionare a aparatului administrativ, astfel încât presiunea pe veniturile bugetare să scadă. Scopul ar fi eliberarea de resurse pentru finanțarea responsabilă a pensiilor, evitând recursul permanent la datorie.
Rădulescu subliniază că beneficiul imediat pentru pensionari nu trebuie să ascundă nota de plată viitoare. O economie cu stabilitate și predictibilitate are nevoie de cheltuieli calibrate la venituri, iar indexările ar trebui sprijinite de o bază fiscală solidă, nu de împrumuturi recurente. În paralel, îmbunătățirea colectării și prioritizarea investițiilor pot contribui la un cadru bugetar mai robust.
În 2026, când serviciul datoriei ajunge la nivelul menționat și presiunile demografice se amplifică, discuția despre reforme capătă miză practică. Dezbaterea publică privind ritmul și sursele de finanțare pentru pensii va continua, pe fondul nevoii de a menține echilibrele macroeconomice și de a proteja capacitatea statului de a-și îndeplini obligațiile sociale.
Dacă ți-a plăcut, distribuie postarea:
CONTENT END 1
