Cum ar urma să se desfășoare verificările
În prezent, controlul respectării legii revine, în principal, autorităților locale. Un proiect aflat în discuție prevede însă implicarea Poliției Române și a IGSU în acest proces, pentru a întări capacitatea de verificare în teren. Pentru proprietarii care ignoră obligativitatea, legea prevede sancțiuni între 100 și 500 de lei, iar noile proceduri ar face mai probabilă aplicarea acestor amenzi.
Un alt element-cheie este digitalizarea verificărilor. Instituțiile ar urma să aibă acces securizat la baza de date a asigurătorilor, astfel încât să identifice rapid imobilele fără poliță PAD. Practic, în locul solicitărilor punctuale și al controalelor îndelungate, o interogare informatică ar semnala din start unde lipsesc polițele, iar echipele mixte ar putea verifica situația direct pe teren.
Necesitatea acestor schimbări este alimentată de un decalaj major între obligație și realitate: din aproximativ 10 milioane de locuințe, doar în jur de 2,4 milioane dețin o poliță PAD. Asta înseamnă că milioane de proprietari rămân expuși atât riscului de amendă, cât și unor pierderi semnificative dacă se produce un eveniment natural major.
Ce acoperă PAD și cât costă
PAD nu este o asigurare completă a locuinței, ci o protecție de bază împotriva unor riscuri majore. Costul variază în funcție de tipul construcției: pentru locuințele de tip A (din materiale moderne – beton, cărămidă, piatră), prima este de 130 lei/an, cu o despăgubire maximă de 100.000 lei. Pentru locuințele de tip B (din materiale tradiționale, precum chirpici), prima este de 50 lei/an, iar limita de despăgubire este de 50.000 lei.
Acoperirea poliței este delimitată clar: PAD include doar trei riscuri – cutremur, inundații naturale și alunecări de teren. Alte evenimente uzuale, precum incendii, furturi, avarii ale instalațiilor sau pagube provocate vecinilor, nu intră în această poliță și necesită o asigurare facultativă separată.
Din perspectiva costurilor, prețul unei PAD este sub nivelul amenzii maxime pe care o poate primi un proprietar fără poliță. Mai important, absența asigurării în cazul unui cutremur, a unei inundații naturale sau a unei alunecări de teren poate lăsa proprietarul să suporte integral cheltuielile de refacere a locuinței, în limite mult peste cuantumul unei prime anuale.
Specialiștii atrag atenția că PAD trebuie privită ca o plasă minimă de siguranță, nu ca un substitut pentru o acoperire completă a casei și a bunurilor.
În paralel cu potențialele controale la domiciliu, planurile de digitalizare ar facilita o imagine la zi a gradului de acoperire la nivel național și ar reduce birocrația pentru instituțiile implicate. Pentru proprietarii care nu au încă polița obligatorie, informațiile despre riscurile acoperite și costurile standard ale PAD pot face diferența între o simplă formalitate anuală și cheltuieli greu de gestionat după un eveniment natural.
Dacă ți-a plăcut, distribuie postarea:
CONTENT END 1
