Un semnal de alarmă economic reaprinde dezbaterea publică: dacă tensiunile politice se adâncesc, România poate ajunge în situația de a nu-și mai putea onora la timp obligațiile bugetare. Deficitul ridicat și nivelul datoriei publice mențin presiunea pe finanțele statului, iar o eventuală retrogradare a ratingului de țară la nivel speculativ ar face împrumuturile mult mai costisitoare. Într-un asemenea scenariu, plățile curente – inclusiv pensiile – ar deveni dificil de susținut. După un 2025 traversat cu măsuri severe, cum au fost înghețarea salariilor și a pensiilor, experții avertizează că riscurile pot reveni în 2026 dacă se instalează instabilitatea politică.
Pensionarii români riscă să rămână fără pensii!
În ultimele săptămâni, tema unei crize profunde a revenit în prim-plan la București, pe fondul declarațiilor făcute de instituții și oficiali. Mesajul transmis din zona băncii centrale a vizat dependența finanțării țării de evaluările agențiilor de rating și de evitarea blocajelor politice care pot inflama piețele.
„Împrumuturile de care depinde sustenabilitatea economiei și bugetul economiei se fac în funcție de ce spun agențiile de evaluare (rating). Agenția a spus că suntem pe calea cea bună cu ceea ce facem. Dacă vreți ca ratingul să se îmbunătățească, continuați. Dacă nu vreți ca lucrurile astea să se întâmple, intrați într-o criză politică. O criză politică ar arunca România în aer”, a precizat Dan Suciu, purtător de cuvânt al BNR.
Pe palierul politic, tensiunile din coaliție s-au accentuat. Sorin Grindeanu a transmis intern că nu mai vede posibilă menținerea actualei formule de guvernare, menționând că discuțiile din partid au mers în direcția unei schimbări la vârf. În paralel, partenerii de guvernare au lăsat de înțeles că nu doresc continuarea fără actualul premier, ceea ce amplifică incertitudinea.
Deși sondajele arată modificări în preferințele electoratului, ideea unor alegeri anticipate este vehiculată tocmai pentru că planul politic al social-democraților include o schimbare a executivului.
„Tot timpul e acest scenariu în momentul în care ai schimbări de guvern”, a zis Grindeanu.
În ecuație a intrat și Crin Antonescu, chemat să contribuie la repoziționarea taberelor: fostul lider liberal a vorbit tranșant despre funcționarea coaliției.
„Eu cred că această coaliție nu merge. Și înainte de a discuta cine-i de vină sau nu e de vină, e constatarea faptului că nu merge”, a spus fostul lider PNL.
La rândul lor, liberalii și USR au anunțat sprijin pentru premierul în funcție, accentuând ideea că o schimbare bruscă ar accentua vulnerabilitățile economice.
„Dacă domnul Bolojan pleacă, pică Guvernul. Nu este niciun indicator în avantajul României care să arate că România are nevoie de instabilitate astăzi”, a declarat Radu Miruță.
Scenariul în care pică Guvernul
Economiștii atrag atenția că o cădere a executivului ar putea fi scânteia care să ridice rapid dobânzile la care statul se împrumută, ceea ce ar îngusta dramatic spațiul de manevră bugetar. Într-un asemenea context, datoria ar deveni mai greu de rostogolit, iar finanțarea cheltuielilor curente – inclusiv a pensiilor și salariilor – ar depinde de decizii de urgență și, posibil, de sprijin extern.
„Dacă am asista la o criză guvernamentală cu căderea guvernului Bolojan, în secunda doi, probabil că dobânda la care se împrumută statul s-ar duce la cer și, în loc să împrumutăm bani pentru a avea cu ce să plătim pensii și salarii, vom ajunge, din păcate, la un acord cu FMI”, a spus Adrian Negrescu, preia Newsweek.
Semnalele sensibile pe care actorii economici le urmăresc în perioada următoare includ: evoluția ratingului de țară, traiectoria deficitului, ritmul împrumuturilor pe piețele internaționale și stabilitatea coaliției. Orice pas greșit în oricare dintre aceste zone poate schimba rapid percepția investitorilor și condițiile de finanțare ale României.
Dacă ți-a plăcut, distribuie postarea:
CONTENT END 1
