„Am probleme mari!” – cu aceste cuvinte, medicul Ștefania Szabo, din Buzău, își deschidea una dintre mărturisirile private făcute unui fost preot, în lunile tensionate dinaintea morții sale. Materialul a fost publicat la 15:24, 02 noiembrie 2025 și prezintă, în linii clare, o perioadă în care tânăra de 37 de ani se simțea copleșită de confuzie, presiune și nevoia acută de sprijin. Faptele relatate indică o suferință prelungită, despre care puțini apropiați știau, dar pe care ea a recunoscut-o în conversații private, sperând să-și găsească din nou echilibrul.
În aceste schimburi, Ștefania sublinia că își dorea „să revină pe făgașul normal”, însă se lovea de dificultăți pe care nu le mai putea gestiona singură. Contextul personal și tensiunile familiale apăsau greu, iar mesajele sale transmit un sentiment constant de rătăcire. În paralel, o altă voce importantă este cea a lui Daniel Bălaș, fost preot și prieten al Ștefaniei, care a decis ulterior să facă publice aceste conversații, pentru a arăta cât de fragili pot deveni oamenii care rămân captivi în relații distructive.
Mărturisirile private ale Ștefaniei Szabo
Într-un mesaj amplu, Ștefania își descria starea cu o sinceritate tulburătoare, recunoscând atât dorința de a nu răni pe nimeni, cât și neputința de a-și regăsi direcția. Redăm, integral, fragmentul care i-a trădat neliniștea:
„Cea mai urâtă și grea perioadă din viața mea aceasta este. Sunt atât de confuză, pierdută și rătăcită și nu îmi găsesc deloc calea. Nu vreau să rănesc pe nimeni, nu vreau să sufere nimeni, nu vreau să îmi bat joc de nimeni. Vreau să mă regăsesc să văd în ce moment m-am pierdut și unde mă voi regăsi. Cu toții am făcut și facem și vom face greșeli, este firea omului și nu suntem fără de păcat.
Este atât de ușor în teorie sau să dau sfaturi, însă când vine momentul să le pun în practică, mă bate viața rău. Nu știu ce și cum să fac ca pentru toată lumea să fie bine. Îmi doresc și eu pe cineva lângă mine să mă sprijine, să mă încurajeze, dar singuri ne naștem, singuri trăim, singuri murim. Sunt foarte tristă!”
Tot ea recunoștea, într-un alt mesaj, că problemele cu fostul soț îi accentuau fragilitatea și nevoia de liniște:
„Eu am niște probleme foarte mari momentan și trebuie să le rezolv. O am pe mama la mine, dar am nevoie de liniște și calm până le rezolv. …cu soțul. Roagă-te pentru mine și atât.”
Ipoteze privind decesul și avertismentul prietenului
Daniel Bălaș a vorbit, la rândul său, despre dinamica nocivă din jurul Ștefaniei. El a descris tipare de comportament pe care le considera extrem de periculoase într-o relație și a povestit cum, văzând degradarea emoțională, i-a transmis Ștefaniei o avertizare dură. Redăm pasajul-cheie:
„Am avut o relație de prietenie, acea relație pe care mulți din zilele noastre nu o au. Noi am avut acea relație care s-a bazat pe respect, pe armonie, pe înțelegere și pe aport frumos adus unul în viața celuilalt. Vreau să trag un semnal de alarmă pentru persoanele care stau în relații și căsătorii nefericite.
În primul rând, cel mai periculos tipar de bărbat nu este nici cel agresiv, că la un moment dat dacă ți-a dat o palmă poate se căiește și îi pare rău și va sta lângă tine și își va conștientiza greșeala, nu este nici măcar cel c****r, ci este mămosul, ăluia nu mai ai ce să îi mai faci și narcisistul, fugiți cât puteți de tare că ăștia, aceste două tipare sunt draci întruchipați, nu există schimbare pentru ei și nu aveți ce să le faceți. Ștefania a avut unul dintre ei și a adus-o în mormânt, în groapă.
N-am vrut să cobesc când am spus că te bagă în pământ, dar am simți și i-am spus la telefon când am vorbit ultima oară: «Ștefania, în ritmul ăsta tu nu prinzi sfârșitul anului». A avut câteva secunde de tăcere și a zis: «Nu, o să rezolv eu».
Ultima oară când m-a căutat Ștefi mi-a cerut ajutorul, iar eu am venit dintr-o situație asemănătoare ei, și eu la rândul meu distrus energetic și acum trag să-mi revin, nici acum nu sunt bine deloc, dar îi mulțumesc lui Dumnezeu că am pus stop la timp și n-am lăsat situația să denatureze și să mă distrugă și să nu mai am nimic. Uitați, săraca, cât a crezut în mine și cât de mult bine i-am făcut în ăștia doi ani. Ultima oară când m-a căutat și n-am știut ce să mai zic.
Abia știu să ma ajut pe mine în situația asta, trag de mine să îmi revin și eu”
Cauza morții rămâne, potrivit informațiilor prezentate, neelucidată. Lângă trupul neînsuflețit ar fi fost găsite seringi folosite și fiole cu substanțe ce pot deveni periculoase dacă sunt administrate greșit. A fost avansată ipoteza folosirii unui anestezic puternic, Propofol, însă această pistă nu a fost confirmată oficial. În lipsa unui rezultat final al investigațiilor, orice concluzie fermă este prematură.
În spațiul public, mesajele au fost difuzate de Daniel Bălaș pe rețelele de socializare. Ele conturează fragilitatea prin care trec uneori oamenii care încearcă să gestioneze singuri crize personale și oferă un tablou rar al presiunilor trăite în intimitate, înainte ca tragedia să devină cunoscută.
Dacă ți-a plăcut, distribuie postarea:
CONTENT END 1
