Creșterea popularității AUR se bazează pe două surse esențiale. Prima este mobilizarea alegătorilor care nu au participat anterior la vot, fenomen care a generat peste 750.000 de voturi noi la alegerile din 2024. A doua sursă importantă este transferul constant de susținători de la PSD, considerată cea mai semnificativă sursă de creștere electorală pentru partid, conform analizei realizate de Comșa și Voicu. Această dinamică electorală sugerează o schimbare profundă în peisajul politic românesc.
Analiza electoratului AUR
Un interviu realizat de Libertatea cu cei doi sociologi oferă o perspectivă detaliată asupra motivelor care conduc românii să opteze pentru partide cu o agendă populistă. „Electoratul AUR este definit de neîncrederea instituțională. Această neîncredere se reflectă în votul AUR, fiind asociată cu o probabilitate mai mare de a alege acest partid. În contrast, Biserica este singura instituție care nu se încadrează în acest tablou. De asemenea, AUR atrage o evaluare negativă a direcției țării și o preferință mai redusă pentru democrația liberală”, explică Mircea Comșa. Aceste observații sugerează că AUR a reușit să capteze o parte semnificativă a electoratului prin apelul său la frustrările și temerile populației.
Întrebarea care se ridică este cum pot partidele non-populiste să recâștige acest electorat. „O posibilă soluție ar fi un eșec al guvernării AUR, ceea ce ar putea avea consecințe grave. Alternativ, dacă guvernarea AUR ar avea succes, aceasta ar putea duce la o consolidare a prezenței partidului pe scena politică, similar cu ce s-a observat în alte țări europene”, adaugă Bogdan Voicu. Această situație subliniază necesitatea unei analize atente a opțiunilor politice disponibile și a impactului pe termen lung al deciziilor luate de alegători.
Diferențele între electoratul din țară și cel din diasporă
Studiul realizat de cercetători sugerează că simpatizanții AUR din diaspora sunt mai instabili decât cei din țară. „Diaspora funcționează după o logică diferită. Votul pentru AUR din afară pare a fi mai degrabă unul punitiv, îndreptat împotriva elitelor politice din România, decât o opțiune de lungă durată”, afirmă Comșa. În 2020, AUR a obținut aproximativ 61.000 de voturi din diaspora, dintre care circa 55.000 au fost de la votanți noi. În 2024, din aproximativ 201.000 de voturi AUR, circa 179.000 au provenit tot de la votanți noi. Aceste cifre demonstrează o volatilitate a alegătorilor din afară, care își ajustează opțiunile în funcție de percepțiile actuale asupra politicii românești.
Se pare că mulți români din diaspora percep plecarea lor ca un eșec al statului român, ceea ce îi face mai predispuși să voteze împotriva celor percepuți ca având puterea acasă. Acest tip de vot, în trecut, s-a îndreptat spre PNL sau USR, iar recent spre AUR sau alte formațiuni. Acest fenomen sugerează o dorință de schimbare și o căutare a unei voci care să reflecte nemulțumirile lor.
„Votul AUR din diaspora pare să fie mai degrabă profilat politic”
Comșa subliniază că, deși nu există date solide despre votanții AUR din diaspora în ceea ce privește vârsta, educația sau statutul socio-economic, votul lor reflectă o nemulțumire față de politica din România și o încredere scăzută în elitele politice. În plus, votanții AUR din diaspora tind să se informeze mai mult din rețelele sociale, ceea ce indică o neîncredere în instituțiile tradiționale de informare. Acest comportament electoral subliniază nevoia de a analiza pârghiile prin care mesajele populiste pot transforma nemulțumirea socială în mobilizare politică.
Acest articol are un caracter informativ și nu substituie o consultanță de specialitate. Analizele prezentate sunt bazate pe date și observații disponibile în prezent.
