Un nou sondaj realizat de INSCOP Research indică cel mai scăzut nivel al AUR în măsurători de după alegerile prezidențiale din mai 2025, dar formațiunea rămâne prima opțiune a românilor pentru un eventual scrutin parlamentar. Diferența față de partidele consacrate continuă să fie vizibilă, iar datele includ și un nucleu de votanți hotărâți, descriși drept bine mobilizați.
AUR scade, dar conduce în intențiile de vot
Conform celor mai recente cifre, AUR este cotat la 37% în intenția de vot pentru parlamentare, față de aproximativ 41% în ianuarie. Rezultă o variație de -4 puncte procentuale, cel mai mic scor al partidului în măsurătorile realizate după luna mai 2025. Chiar și așa, formațiunea condusă de George Simion se menține în frunte.
Pe locul al doilea figurează PSD, cu 20,1%, nivel apreciat drept cel mai ridicat din ultimele luni. PNL ocupă poziția a treia cu 15,5% (comparativ cu 13,5% în ianuarie și 17,3% în iunie 2025), iar USR are 12,7% (după 11,7% în ianuarie și 13,1% în iunie 2025). Dinamica arată un pluton al partidelor tradiționale care își consolidează gradual scorurile, fără a recupera însă decalajul față de primul clasat.
Partidele din eșalonul următor sunt evaluate astfel: UDMR 4,3%, POT 3,6%, SOS România 2,8%, SENS 2,4%. Un procent de 1% ar opta pentru un candidat independent, iar 0,7% pentru „alt partid”. Cifrele sunt raportate la respondenții care au indicat preferința pentru o formațiune (indiferent dacă declară sau nu prezența certă la urne), ceea ce reprezintă 77,3% din totalul eșantionului.
„Vot de protest”: cum vede INSCOP dinamica
Explicația scăderii AUR este pusă în relație cu tipologia sprijinului primit. Directorul INSCOP, Remus Ștefureac, caracterizează orientarea către acest partid drept un semnal de nemulțumire socială, nu un atașament clasic de partid.
„E un vot de protest”.
În această cheie, greșeala care l-ar putea costa pe George Simion o majoritate parlamentară ar fi supraestimarea stabilității unui electorat definit prin protest: a trata susținerea ca pe un capital durabil, indiferent de mesaj sau performanță, ar expune formațiunea la volatilitate. Orice pas greșit – de la contradicții de discurs la așteptări neacoperite – poate reduce rapid marja de manevră.
Pe un asemenea teren, variații aparent mici – precum cele -4 p.p. – pot influența configurarea negocierilor post-scrutin și arhitectura unei majorități, mai ales când contracandidații (PSD, PNL, USR) își ajustează oferta pentru a atrage electoratul indecis sau de oportunitate. Rămâne relevantă și mobilizarea celor care declară că vor vota sigur, un factor ce poate amplifica sau atenua diferențele dintre partide la urne.
Mențiune privind cadrul de raportare: rezultatele reflectă preferințele exprimate în rândul celor care au indicat un partid din listă, adică 77,3% din eșantion; aceste procente nu disting între certitudinea prezenței la vot și nehotărâre privind participarea.
Dacă ți-a plăcut, distribuie postarea:
CONTENT END 1
