România ar putea avea nevoie de una dintre cele mai ample reforme administrative din ultimele decenii. Eugen Tomac, europarlamentar și consilier onorific al președintelui Nicușor Dan, susține că peste 1.500 de primării din țară ar trebui comasate, în condițiile în care numeroase administrații locale nu ar mai avea capacitatea de a se autofinanța.
Propunerea nu se limitează însă la reducerea numărului de primării. Eugen Tomac consideră că România ar trebui să deschidă inclusiv discuția privind reorganizarea actualelor județe.
În viziunea sa, reforma administrației publice locale ar trebui să reprezinte una dintre principalele priorități ale statului român.
Argumentul invocat este în primul rând unul financiar: există localități în care veniturile proprii nu sunt suficiente pentru susținerea aparatului administrativ și realizarea investițiilor necesare comunității.
Eugen Tomac: „Peste 1.500 de primării trebuie comasate”
Europarlamentarul consideră că actuala structură administrativ-teritorială trebuie analizată din perspectiva capacității fiecărei administrații locale de a funcționa eficient.
Potrivit acestuia, peste 1.500 de primării s-ar afla în situația în care nu se mai pot autofinanța.
„Prioritatea zero a României astăzi este legată de reforme. Este reforma administrației publice locale. În România, datele pe care le avem astăzi, peste 1.500 de primării trebuie comasate, pentru că nu se mai pot autofinanța”, a declarat Eugen Tomac la Radio Sky.
Dacă o asemenea reformă ar ajunge să fie pusă în practică, harta administrativă a României ar putea trece prin schimbări importante.
Deocamdată, însă, este vorba despre o propunere susținută public de Eugen Tomac, nu despre o decizie adoptată de Guvern sau Parlament.
De ce susține comasarea primăriilor
Problema ridicată de Eugen Tomac este legată de costurile de funcționare ale administrațiilor locale mici.
O primărie presupune existența unui aparat administrativ propriu și o serie de cheltuieli permanente. În comunitățile cu populație redusă și venituri proprii limitate, o parte importantă din resurse poate ajunge să fie folosită pentru funcționarea instituției.
În aceste condiții, posibilitățile de finanțare a investițiilor locale pot deveni mai reduse.
Comasarea unor unități administrativ-teritoriale ar urmări, potrivit logicii propunerii, reducerea costurilor administrative și utilizarea mai eficientă a resurselor.
O administrație comună pentru mai multe localități ar putea însemna reducerea unor structuri paralele și concentrarea fondurilor către servicii publice și investiții.
Comasarea ar putea fi făcută voluntar
Eugen Tomac nu vorbește despre o dispariție impusă imediat a primăriilor vizate.
Una dintre soluțiile propuse este crearea unui mecanism prin care comunitățile să fie încurajate să accepte voluntar comasarea.
Statul ar putea crea cadrul legislativ și financiar necesar, inclusiv prin stimulente acordate localităților care decid să se unească.
„Din acest punct de vedere, statul are obligația, în termenul cel mai scurt, să creeze cadrul necesar pentru a impulsiona voluntar această comasare și eu am ferma convingere că acest lucru se poate întâmpla chiar și într-un moment atât de complicat precum cel prin care trecem”, a explicat Tomac.
O asemenea variantă ar presupune stabilirea unor criterii clare și a unor proceduri prin care localitățile interesate să poată forma structuri administrative mai mari.
Ce s-ar putea întâmpla cu actualele primării
Comasarea nu trebuie interpretată automat ca dispariția fizică a localităților.
Satele și comunitățile respective pot continua să existe, în timp ce organizarea lor administrativă poate fi modificată.
Schimbarea majoră ar interveni la nivelul unităților administrativ-teritoriale și al structurilor care le conduc.
Într-un asemenea scenariu, mai multe localități ar putea ajunge să fie administrate printr-o singură structură, în loc să existe câte un aparat administrativ complet pentru fiecare dintre ele.
Forma concretă a unei eventuale reforme ar trebui însă stabilită prin legislație și în urma unor dezbateri politice și administrative.
Eugen Tomac propune și reorganizarea județelor
Planul prezentat de europarlamentar merge mai departe de comasarea primăriilor.
Eugen Tomac consideră că România ar trebui să discute inclusiv despre actuala împărțire pe județe.
„Mai mult decât atât, cred că trebuie să avem curajul să discutăm și despre o reorganizare a județelor, pentru că nu mai putem funcționa”, a declarat acesta.
O astfel de schimbare ar reprezenta o reformă mult mai amplă, deoarece ar putea modifica modul în care sunt organizate administrațiile județene și relația acestora cu autoritățile locale și centrale.
Actuala structură teritorială a României cuprinde 41 de județe și municipiul București.
O eventuală reorganizare ar necesita stabilirea unor noi criterii privind dimensiunea, populația, capacitatea economică și funcționarea viitoarelor structuri administrative.
Este nevoie de modificarea Constituției?
Una dintre întrebările importante care apar atunci când se discută despre reorganizarea administrativă este dacă aceasta ar necesita revizuirea Constituției.
Eugen Tomac susține că o asemenea modificare nu ar fi obligatorie.
„Nu avem nevoie de modificarea Constituției pentru a reorganiza administrativ România”, a afirmat acesta.
În opinia sa, schimbările necesare ar putea fi realizate prin intervenții legislative adoptate de Parlament.
Totuși, forma exactă a unei eventuale reorganizări ar trebui analizată juridic în funcție de soluția concretă aleasă și de prevederile care ar urma să fie modificate.
Digitalizarea administrației, o altă componentă a reformei
Reducerea numărului de structuri administrative reprezintă doar una dintre direcțiile susținute de Eugen Tomac.
Acesta vorbește și despre accelerarea digitalizării serviciilor publice.
Ideea este ca cetățenii să poată rezolva cât mai multe proceduri administrative fără să fie obligați să se deplaseze la sediul unei instituții.
Digitalizarea ar putea deveni cu atât mai importantă în eventualitatea comasării unor primării, deoarece locuitorii comunităților mai mici ar trebui să continue să aibă acces facil la serviciile publice.
Documentele, cererile și alte proceduri administrative ar putea fi gestionate într-o măsură mai mare prin platforme electronice.
Și salarizarea din sectorul public ar putea fi regândită
Propunerile de reformă vizează și modul în care sunt utilizate resursele în sectorul public.
Eugen Tomac susține necesitatea unei revizuiri a sistemului de salarizare și a cheltuielilor administrative, în încercarea de a reduce costurile considerate nejustificate și de a crește eficiența instituțiilor.
O eventuală comasare a administrațiilor locale ar ridica inevitabil și problema numărului de posturi existente în structurile vizate.
Dacă mai multe primării ar deveni o singură structură administrativă, unele funcții și departamente care în prezent există separat s-ar putea suprapune.
Orice asemenea modificare ar trebui însă stabilită prin legislația care ar reglementa reforma.
Cum ar putea fi afectați românii
Pentru cetățeni, o reorganizare administrativă de asemenea amploare ar putea schimba modul în care interacționează cu autoritățile locale.
Serviciile care în prezent sunt oferite de primăria unei comune ar putea fi gestionate de o structură administrativă mai mare.
În același timp, digitalizarea ar putea reduce necesitatea deplasării fizice pentru obținerea unor documente sau depunerea cererilor.
O altă miză importantă ar fi utilizarea economiilor rezultate din reducerea costurilor administrative pentru investiții în infrastructură, educație, servicii sociale sau alte proiecte locale.
Aceste efecte depind însă de forma concretă în care o eventuală reformă ar fi concepută și implementată.
Deocamdată este o propunere, nu o decizie
Este important de precizat că cele peste 1.500 de primării nu au fost desființate și nici nu există, pe baza declarațiilor prezentate, o decizie prin care acestea să fie comasate automat.
Eugen Tomac a lansat o propunere privind reforma administrației publice locale și a argumentat necesitatea deschiderii unei dezbateri privind inclusiv reorganizarea județelor.
Pentru ca asemenea schimbări să devină realitate ar fi necesare măsuri legislative concrete și parcurgerea procedurilor prevăzute de lege.
Dacă însă ideile avansate vor primi sprijin politic și vor fi transformate într-un proiect legislativ, România ar putea ajunge în fața uneia dintre cele mai ample reorganizări administrative din ultimele decenii.
Reducerea numărului de primării, redefinirea actualelor structuri teritoriale, digitalizarea serviciilor publice și reorganizarea cheltuielilor administrative ar putea schimba profund modul în care funcționează administrația locală din România.
